LEX Ardealul de Nord Transylvania territorial competencies history, transfrontalier jurisprudence, multiethnic regional interest shareing after 1918

-Lege XXIX din 1840 permite stabilirea evreilor in orase

-Perioada Habsburgica: introduce Taxa Tolerantialis Systematica Gentis Judaical Regulatio,  Judenordnung pentru Galitia, Polonia, Bucovina, Nordul Ungariei inclusiv Transilvania

– Parlamentul Ungar 28 iulie 1849-Szeged

– Legea XVII din 1867 permitea emanciparea evreilor. Legea XLII din 1895 permitea recunoastrea cultului mozaic, in Ungaria si Transilvani, cetatenii devin egali cu cei din Regat, Austro-Ungaria.

In 1869 existau 105 000 de evrei din care 44% la orase, in regiunea Crisana, Banat din Nordul Transilvaniei, existand diverse curente religioase:ortodocsi, neologi, dintre care unii erau adeptii “status quo”, ulterior avand loc un proces de maghiarizare, asimilare a acestora concomitent cu aparitia antisemitismului modern din Viena, Franta, Germania si a sionismului-miscare evreiaca moderna. Astfel in 1930 din total de 192 000 de evrei, in Oradea erau o patrime – 19 900, in 1941 in Transilvania de Nord erau 151 000, iar in Transilvania de Sud 41 000, urmand ca incepand cu 1940 sa se delimiteze Transilvania Ungara, respectiv Transilvania Romaniei, ceea ce face ca judetul BIHOR sa fie impartit in doua intre cele doua Transilvanii, de unde expresia “portiune retrocedata temporar Ungariei in 1943” https://appeableyou.wordpress.com/2015/05/09/old-map-of-bihor-bihar-of-north-transylvania-version-2-borders-in-1943/

– Literatura juridica, Constitutia din 1923, paragraf 133 si din 1924 se introduce prin

Legea Cetateniei dreptul de a primi cetatenie romana si pierderea cetateniei romane pentru acei evrei din partea Transilvaniei ungare, implicit a celor care erau in BIHOR-Oradea cu portiunea alipita la Ungaria, asa incat  din

1938 prin Legea Revizuirii Cetateniei se urmarea Reglementarea statutului juridic al comunitatilor evreiesti (1928), Legea invatamantului primar (1925) pentru stimularea asimilarii inter-etnice cu predarea in limba romana, prin comunitatile locale la nivel de judet, se dezvolta cult evreiesc de tip neolog si a celor de orientare ortodoxa, sefada etc in functie de ritul occidental predominant in zona.

Aceste legi urmareau sa atenueze asperitati locale din perioada 1920-1930 cand tensiunile create intre cei divizati intre cele doua parti de Transilvanii maghiare si romane duc la acuzatii intre conservatorii maghiari si evreii suspectati de tradarea minoritatii maghiare, asa incat in 1937 se produce acea ruptura in relatiile maghiaro-evreiesti in urma unei intelgeri electorale intre Partidul Maghiar si Partidul National Crestin al lui Gojdu, ceea ce duce la aparitia de legi diferite ce reglementa cetatenii evrei din cele doua teritorii ale Transilvaniei impartite de Ungari si Romania, cum era judetul Bihor portionat in doua jumatati intre cele doua tari.Astfel in Ungaria in 1938, 1939 apar legi anti-evreiesti, in timp ce in Romania Legea revizuirii cetateniei permite dobandirea cetateniei romane de catre acestia.

Se produce integrarea evreilor in aceasta zona transfrontaliera a transilvanenilor si a BIHORului, independent de frontiera,  prin variante:  A) asimilare in populatia maghiara (Partidul Maghiar), B) evrei ultraortodocsi (grad scazut de integrare), C) aderari la miscari de stanga, D) integrarea in societatea romana/romano-evreiascca, E) sionism, cu Uniunea Nationala a Evreior din Transilvania ca fiind romana. In perioada interbelica 1930, pentru cei din Oradea, taxa sionista, perceputa de la cei de etnie evreiasca era 74,1%, platitori de Shekel erau de 8%, limba vorbita idis 20,8%, au votat cu partidul evreiesc 50% in 1931, fiind evrei maghiarofili, asa incat prin comunitatile de cult au reusit sa taie Septelul Agricol. Datorita regimului muncii obligatorii date in 1939, in 1942 multi evrei ajung prin munca fortata sa fie trimisi si pe frontul de Est, desi expulzarea svabilor si altor evrei-unguri incepuse si prin confiscarea pamanturilor din sate invecinate locuite de acestia si improprietarirea prin legea colonizarii sau a refugiatilor de razboi dupa 1945.

Dictatul de la Viena din 30 August 1940 face ca administratia pe linie militara sa permita intrarea maghiarilor in Transilvania de Nord si sunt interzise legile evreiesti, iar acestia se refugiaza in alte sate cerand colonizari in alte parti de judet, fie in alte judete ca Timisoara, Arad etc, chair si din Tarnava Mare, Tg.Mures unde existau in proprietatea unor etnici similari.

Multietnicitatea predomina in Vestul Romaniei Transilvania urmare a refugiatilor si colonistilor stabiliti in zona pana in 1944, o parte din ei fiind victime ale ghetoizarii in zona de deportare II din 3.05.1944, ale deportarii evreilor din 15.05.1944 din care doar 15-20% reusesc sa supravietuiasca Holocaustului din Transilvania de Nord, astfel incat proprietatile celor disparuti su emigrati, decedati, care nu au mai revenit sau si-au schimbat numele, cetatenia pentru a supravietui sunt date dupa 1945 cu Legea Agrara altor colonisti sau au intrat prin Domeniile Statului sub alte jurisdictii, proprietari.

in 1980 datorita ajutorului din exterior primit prin inspectoratul de jandarmi, pentru sustinerea celor privati de drepturi datorita apartenentei la minoritati etnice:evrei, svabi, unguri se organizaeza in retele pentru restrangerea cazurilor de discriminare, represiune, violarea drepturilor omului si cetatenesti ale minoritarilor originari din regiune, in urma miscarilor demografice si a integrarii in sistemul roamnesc de elitisti, inclusiv defensiva diplomatica dusa de Ungaria fata de comunitatea ungara a minoritatilor din Romania prin strategia colaborarii oficiale inceputa din anii 60 pentru pastrarea culturii inter-etnice in regiune cand reforma regionalizarii N-V  (prin Brasov, Tg.Mures), in sensul evolutiei autonomiei pornite prin reforma administrativa si a elitelor locale intre 1945-1952 ca si proiect-propunere de Constitutie, armata proprie, moneda proprie, adica simboluri de suveranitate, au dus la schimbari si evolutii in politica secuiasca, intrucat se considera ca apartenenta la o minoritate permitea recrutarea prin constrangere la nivel de parohie rurala, oraseneasca, decanat, regionale, a elitelor locale, politice, invocand loialitatea fata de stat pe linia motivarii colaborarii germanilor cu sistemele de securitate regionale.(a adaposti germani de origine nu era permis de catre maghiarimea-evreiasca).

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s