Archives

Brazil funny days Ola -Rio….rio…rio…OLa-Ra!


The choice of black and white serves to highlight the detail of the costumes at Río’s Carnaval. (Site in Spanish.)

via Carnaval – Río de Janeiro — Discover

Advertisements

Bioenergoterapeutii explica BIOENERGIA din Romania: “biocurentii inteligenti” ai Terrei intalnesc emisiile energetice cosmice de aceeasi valoare in “puncte de dragoste”. Arta preistorică, în pas cu tehnologia.  50 de exponate… acum 335 milioane de ani actualul teritoriu al Romaniei desprins din vechile continete- Muntii Carpati, iesit de sub apele Marii Tethys, cu descendentii australophitecus de acum 1.8 milioane de ani-primi hominizi de la Marea Sarmatica…si a ramas cu iesire la Marea Neagra…. cu o singură ieşire – prin strâmtoarea Bosfor.Unirea celor două principate române, din 1859, era considerată de români un prim pas în direcţia unui Imperiu Daco – Roman. Oare care va fi noua evolutie?


Source: Bioenergoterapeutii explica BIOENERGIA din Romania: “biocurentii inteligenti” ai Terrei intalnesc emisiile energetice cosmice de aceeasi valoare in “puncte de dragoste”. Arta preistorică, în pas cu tehnologia.  50 de exponate… acum 335 milioane de ani actualul teritoriu al Romaniei desprins din vechile continete- Muntii Carpati, iesit de sub apele Marii Tethys, cu descendentii australophitecus de acum 1.8 milioane de ani-primi hominizi de la Marea Sarmatica…si a ramas cu iesire la Marea Neagra…. cu o singură ieşire – prin strâmtoarea Bosfor.Unirea celor două principate române, din 1859, era considerată de români un prim pas în direcţia unui Imperiu Daco – Roman. Oare care va fi noua evolutie?

Bioenergoterapeutii explica BIOENERGIA din Romania: “biocurentii inteligenti” ai Terrei intalnesc emisiile energetice cosmice de aceeasi valoare in “puncte de dragoste”. Arta preistorică, în pas cu tehnologia.  50 de exponate… acum 335 milioane de ani actualul teritoriu al Romaniei desprins din vechile continete- Muntii Carpati, iesit de sub apele Marii Tethys, cu descendentii australophitecus de acum 1.8 milioane de ani-primi hominizi de la Marea Sarmatica…si a ramas cu iesire la Marea Neagra…. cu o singură ieşire – prin strâmtoarea Bosfor.Unirea celor două principate române, din 1859, era considerată de români un prim pas în direcţia unui Imperiu Daco – Roman. Oare care va fi noua evolutie?


“Exista zone in Romania unde, inexplicabil pentru omul de rand, turistii simt o stare de bine, liniste si echilibru, unde plantele cresc miraculos si clima este echilibrata.Sunt locuri cu o incarcatura energetica extraordinara, locuri in care pamantul “pulseaza”(…)”Deloc intamplator, in acele zone a existat ocultata civilizatie a uriasilor si, mai tarziu, au aparut nucleele civilizatiei oamenilor, care au construit temple, schituri, biserici, manastiri, aparand aceste locuri divine. Asa cum constatase regretatul bioenergoterapeut Dan Seracu, deasupra Romaniei se intinde una dintre cele mai puternice “umbrele” protectoare de pe intreaga planeta.”https://www.dzr.org.ro/romania-tara-cu-cele-mai-multe-puncte-energetice-de-pe-planeta/

Potrivit cercetărilor făcute de-a lungul timpului, se pare că actualele continente au început să se rupă în urmă cu 175 milioane de ani din bucata iniţială de pământ care exista acum 335 milioane de ani.Inspirat de această poveste, artistul Massimo Pietrobon a creat o hartă a lumii din urmă cu peste 300 milioane de ani, respectând, însă, atât ţările actuale, cât şi graniţele acestora. 

În creaţia sa, Marea Britanie nu mai este o insulă, având graniţe pe uscat cu Franţa, Norvegia şi Irlanda, în timp ce Statele Unite au graniţe cu Maroc, Mauritania, Senegal şi Cuba.

România are deschidere la Marea Tethys, atât în partea de est, cât şi în sud, nemaiavând decât trei ţări vecine în ceea ce priveşte graniţele tereste: Ugaria în vest, Ucraina în nord-vest şi Republica Moldova în nord-est.”

http://www.gandul.info/magazin/cum-ar-fi-aratat-harta-lumii-daca-totul-ar-fi-ramas-ca-acum-300-de-milioane-de-ani-16252644

harta-lumii-in-urma-cu-300-de-ani

Astfel, în iunie 1934 într-o mină de lignit din apropierea localităţii London (din Kimble County, Texas, SUA), a fost scos la lumină un ciocan de fier cu totul neobişnuit.Aflat la lucru, minerul Max Hahn a observat un obiect ciudat răsărind dintr-un perete. Cum era încrustat într-o rocă, Hahn a tăiat bucata cu totul şi a transportat-o acasă. Spărgând-o, a scos la iveală un soi de ciocan de fier, lung de aproape 15 cm, nealterat de trecerea timpului.Familia Hahn decide să-l păstreze ca pe o curiozitate, dar după cinci decenii, îl vinde omului de ştiinţă Cari E. Baugh.Analiza efectuată de acesta în 1983 provoacă stupoare: roca formată în jurul ciocanului data din perioada geologică numită Ordovician, adică acum circa 500 de milioane de ani! Cercetări ulterioare au contestat această estimare, oprind „acul ceasului” la „doar” 150-300 de milioane de ani în urmă, ceea ce depăşeşte oricum cu mult vechimea de numai 6 milioane de ani a celor mai „bătrâne” fosile hominide cunoscute (cele de Sahelantrhopus tchadensis).

https://www.dzr.org.ro/artefacte-fosile-vechi-de-sute-de-milioane-de-ani-descoperite-pe-planeta-care-au-bulversat-istoricii-arheologii-si-oamenii-de-stiinta/#

Teritoriul actual al României a fost locuit de hominizi din cele mai vechi timpuri, arată specialiştii în antropologie şi arheologie. Cele mai vechi urme de locuire datează de acum 1,8 milioane de ani, iar primele tipuri de humanoid erau asemănătoare cu australophitecus.

Spaţiul carpato-danubiano-ponti sau teritoriul actual al României definitiv de Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră s-a născut din punct de vedere geomorfologic cu mai bine de 100 de milioane de ani în urmă.    Conform specialistului român în geografie Grigore Posea, aşa cum scrie de altfel şi în lucrarea sa ”Geomorfologia României”,

istoria spaţiului carpato-danubiano-pontic începe odată cu despărţirea plăcii Africane de cea Euro-Asiatică acum 180 de milioane de ani în urmă. În aceea perioadă, s-a format aşa numita Mare Tethys, care acoperea în întregime teritoriul de astăzi al României.   De sub ape, teritoriul pe care astăzi trăiesc românii, s-a ridicat odată cu formarea munţilor Carpaţi şi cu retragerea Mării Tethys, lăsând în locul său mări de dimensiuni reduse, precum Marea Sarmatică.

De-a lungul mileniilor acest teritoriu a suferit transformări treptate, ”pregătindu-se” pentru a găzdui primii hominizi. Abia în perioada de tranziţie a Pliocenului cu Pleistocenul, adică acum 1,8 milioane de ani, spaţiul carpato-danubiano-pontic s-a dovedit a fi propice pentru apariţia primilor hominizi de pe actualul teritoriu al României(…)

În sprijinul omologării acestei descoperiri, prin care s-ar coborî începuturile istoriei noastre vechi până către 1,8- 2 milioane de ani, sunt invocate, printre altele, analogiile cu unele descoperiri de la Sinzelles din Franţa, aparţinând Villfranchianului Superior, precum şi de la Oldoway din Tanzania”, preciza reputatul arheolog român Mircea Petrescu Dâmboviţa în lucrarea ”Istoria României de la începuturi până în sec al VIII-lea”. “Citeste mai mult: adev.ro/o1uhbn

Dragostea de literatură şi în special de muzică şi poezie a Daco-Geţilor era de altfel străveche:”Istoricii din Antichitate afirmau că agatârşii se tatuau pe faţă şi trup şi îşi vopseau părul blond cu o culoare albastră — colore caeruleo. „Agatârşii cei vopsiţi sunt triburi din Sciţia, care se închină lui Apollo Hiperboreanul, ale cărui vorbe, adică oracole, circulă la ei. Sunt vopsiţi, dar nu au semne pe trup ca neamul care locuieşte în Britania, adică plac datorită părului lor vopsit în albastru”, informa autorul latin Servius Marius Honoratus, din secolul IV.

Pompeius Mela scria că „agatârşii îşi tatuează faţa şi mădularele, mai mult sau mai puţin după consideraţia de care se bucură fiecare de pe urma strămoşilor săi. De altfel, toţi au aceeaşi semne şi ele sunt de aşa natură, încât nu pot fi şterse prin spălare”, se arată în volumul Izvoare privind istoria României (Editura Academiei R.P.R. – 1964). Îşi cântau legile Aristotel relata că la agatârşi legile se cântau, pentru a fi învăţate pe dinafară. „Dragostea de literatură şi în special de muzică şi poezie a Daco-Geţilor era de altfel străveche. Aristoteles ne-a păstrat ştirea că «Agathyrsii», adică Dacii din Munţi, versificau legile lor şi le cântau spre a le ţine bine minte pe de rost”, scrie istoricul Vasile Pârvan, în Getica. Conducătorii de toiege: Neamul agatârşilor a fost asimilat de populaţia daco-getă care locuia pe teritoriul Transilvanniei, susţin unii istorici, însă au fost identificaţi în grupul de morminte de înhumare de pe Mureşul superior, care prezintă trăsături aparte. Potrivit unor cercetători, numele de agathirsoi (agatârşi) înseamnă “conducătorii cu toiege” (thirsus = toiag). Ei se ocupau cu extragerea şi prelucrarea metalelor, cu viticultura şi oieritul. Erau adoratorii zeului petrecerilor, Dionis.”http://adevarul.ro/locale/hunedoara/agatarsii-tribul-misterios-daciei-nevestele-erau-impartite-frateste-barbatii-impodobeau-aur-isi-tatuau-chipul-madularele-1_561fcb86f5eaafab2cb1896b/index.html

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis. Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!” În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.”Citeste mai mult: adev.ro/nwadfa

“Noi fosile ale unui dinozaur care a trait acum 70 de milioane de ani in Romania, au fost gasite in Transilvania, a anuntat un grup de cercetatori de la universitatea Southampton din Marea Britanie.Unul dintre cei mai mari dinozauri zburatori din regiune, Hatze-gopteryx, dupa cum l-au numit cercetatorii romani care l-au descoperit in urma cu aproape 40 de ani, a trait in zona Hateg, care la vremea aceea era o insula din Marea Thetis.Noile dovezi intaresc convingerea cercetatorilor ca hatzegopterix ar fi fost unul dintre cei mai mari pradatori preistorici care au trait in zona Transilvaniei de astazi.”http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/fosilele-unui-dinozaur-care-a-trait-in-zona-hateg-acum-70-de-milioane-de-ani-au-fost-descoperite-cum-arata-bestia.html

De la Istoria Trilobitilor la Arta Incaltamintei din TEXASacum 300-600 milioane de ani, tehnica de cercetare arheologica cu rezultate…cum paleontologii  au folosit mulajele din piatra pentru a “lua urma dinozaurilor”, au luat amprenta palmara folosind mulajele de calcar

Trilobiţii au fost organisme marine primitive, asemănătoare cu crustaceele, care au trăit în era paleozoică, mai exact în Cambrian şi Devonian, adică acum circa 300-600 milioane de ani.(...)perioadă în care, după câte ştiam noi, nu existau pe Pământ vietăţi care să umble pe uscat -, totuşi aici avem o dovadă evidentă a faptului că o persoană care a purtat un pantof a strivit la vremea aceea un trilobit sub călcâiTocul imprimării fosilizate are vizibile chiar anumite cusături similare cu cele găsite pe un pantof de piele modern. Urmele de mai sus au fost examinate cu microscopul electronic, stabilindu-se clar că ele au fost presate la vremea respectivă în patul de nisip, care ulterior s-a pietrificat. Specialiştii au confirmat că aceste urme nu au fost scobite, ca în cazul unei eventuale contrafaceri. Ulterior în zonă au fost descoperite şi alte urme similare.În alte descoperiri ce au rămas total neexplicate, atât arheologii, cât şi paleontologii sau chiar simplii amatori au găsit urme de dinozauri încrustate în piatră însă … alături de urme umane! Cel mai renumit sit de genul acesta este Paluxy, aflat în apropiere de Glen Rose (Texas). Aici, alături de urme vechi de aproape 100 de milioane de ani ale dinozaurilor, se regăsesc urme cât se poate de clare ale unui om.

Aşa cum am mai menţionat, conform istoriei oficiale, oamenii au apărut acum circa 200.000 de ani, în vreme ce ultimii dinozauri şi-au dat sfârşitul în urmă cu aproape 65 de milioane de ani.Şi totuşi, cum se pot explica astfel de urme? Oamenii de ştiinţă nici nu vor să discute despre posibilitatea unei astfel de coexistenţe umano-dinozauriene. Decât să-şi revizuiască teoriile, ei preferă să considere că totul este o farsă bine pusă la punct, şi asta în ciuda faptului că urme identice au fost descoperite şi în siturile de la Antelope Spring (Nevada) şi Stinnet (Texas).De asemenea, la începutul anilor 1930 au fost găsite, imprimate în stâncile de lângă Berea (Kentucky), urme de paşi de om. La unii paşi se vedeau chiar urmele degetelor şi ale călcâiului. Fără niciun dubiu însă, urmele au o vechime de 250 milioane de ani. O amprentă palmară a fost găsită într-un strat de piatră calcaroasă având circa 110 milioane ani, în localitatea Glen Rose (Texas).

Într-o altă descoperire uimitoare, un grup de lucrători într-o cariera de calcar de lângă Londra (Anglia), a dat în 1786 peste un artefact extrem de neobişnuit, ce era plasat într-un pat de nisip subteran, la aproximativ 50 de metri sub nivelul solului. În stratul de nisip au găsit cioturi de piloni de piatră şi fragmente de rocă pe jumătate lucrată, iar după ce au săpat ceva mai adânc, au descoperit mânere de lemn pietrificat, precum şi bucăţi ale unor unelte de mână ce fuseseră confecţionate din lemn, dar care erau acum pietrificate.

Nisipul în care a fost făcută descoperirea se afla sub un strat de calcar care a fost datat la o vechime de cel puţin 300 milioane de ani. Această descoperire senzaţională este extrem de dificil de explicat de către arheologi deoarece deşi exteriorul mânerului de lemn a fost împietrit, în interiorul acestuia s-a descoperit un conţinut de cărbune poros.

Nu există nicio modalitate ştiinţifică pentru a pune un astfel de lucru pe seama unui fals. Pentru a explica: procesul de pietrificare se produce atunci când lemnul sau alte obiecte organice sunt îngropate în nămol, iar când se petrece acest lucru, silicaţii impregnează acel material, care se dizolvă încet, înlocuind astfel oxigenul şi hidrogenul care existaseră acolo.

https://www.dzr.org.ro/alchimia-elixirul-vietii/

Cărbunele, pe de altă parte, este format din lemn carbonizat, care a fost în mare măsură comprimat sub tone de pământ. Cele două procese sunt complet diferite, dar în acest caz se pare că fiecare proces trebuie să fi avut loc practic simultan sau într-o succesiune extrem de scurtă.Astfel, în iunie 1934 într-o mină de lignit din apropierea localităţii London (din Kimble County, Texas, SUA), a fost scos la lumină un ciocan de fier cu totul neobişnuit.Aflat la lucru, minerul Max Hahn a observat un obiect ciudat răsărind dintr-un perete. Cum era încrustat într-o rocă, Hahn a tăiat bucata cu totul şi a transportat-o acasă. Spărgând-o, a scos la iveală un soi de ciocan de fier, lung de aproape 15 cm, nealterat de trecerea timpului.Familia Hahn decide să-l păstreze ca pe o curiozitate, dar după cinci decenii, îl vinde omului de ştiinţă Cari E. Baugh.

Analiza efectuată de acesta în 1983 provoacă stupoare: roca formată în jurul ciocanului data din perioada geologică numită Ordovician, adică acum circa 500 de milioane de ani! Cercetări ulterioare au contestat această estimare, oprind „acul ceasului” la „doar” 150-300 de milioane de ani în urmă, ceea ce depăşeşte oricum cu mult vechimea de numai 6 milioane de ani a celor mai „bătrâne” fosile hominide cunoscute (cele de Sahelantrhopus tchadensis).

Aşadar, cine putea să fi folosit fierul cu milioane bune de ani înaintea lui Homo sapiens? Nimeni nu poate da un răspuns, cum nu s-a putut explica nici de ce obiectul nu a oxidat deloc de la descoperirea sa şi până astăzi. Geologul american Joe Cole a încercat să susţină că, de fapt, unealta a fost pierdută de un miner din sec. XIX, iar rocile care s-au dizolvat în timp, s-au întărit din nou în jurul obiectului, dând aparenţa unei vechimi uluitoare.

Testele cu C 14 s-au dovedit neconcludente, întrucât lemnul ciocanului se transformase în cărbune. Însă analiza metalului, efectuată la Laboratoarele Batelle din Columbus-Ohio, a arătat o compoziţie nemaiîntâlnită: 96,6% fier, 2,6% clorină şi 0,74% sulf, combinaţie imposibil de realizat chiar şi cu ajutorul tehnologiei moderne.Iată acum o altă descoperire asemănătoare: în anul 1912, în mina Wilburton de lângă Oklahoma, doi angajaţi săpau cu lopata după cărbune pentru cuptoarele de la Municipal Electric din Oklahoma, când, spre surprinderea lor, o oală de fier a căzut dintr-o bucată mai mare de cărbune. Mai mulţi experţi au examinat ulterior oala de fier şi au declarat că este autentică. Amprenta vasului se mai putea vedea încă cu claritate în bucăţile de cărbune care I-au îmbrăcat.

Potrivit unui geolog pe nume Robert O. Fay de la Institutul Geological Survey Oklahoma, minereul de cărbuni în care a fost găsit potul are aproximativ 300 de milioane ani vechime. Într-o serie de descoperiri şi mai bizare, care sunt încă în curs de desfăşurare în ultimii 60 de ani, au fost găsite de către un grup de mineri din Africa de Sud, sute de sfere metalice de origine necunoscută, unele destul de adânc în subteran.

O parte dintre ele au trei carteluri perfect paralele în jurul liniei de circumferinţă. Sferele, care au circa 3-5 cm în diametru, par a fi de două tipuri: fie dintr-un metal solid albăstrui ce are pete albe pe el, fie sunt goale, cu un centru dintr-un fel de material spongios. Directorul muzeului din Klerksdorp, Africa de Sud, – unde au fost aduse multe dintre aceste sfere -, profesorul Marx Roelf le descrie astfel: „Sferele sunt un mister total.Ele sunt indubitabil artificiale, totuşi după istoria pe care o ştim noi, la acea perioadă în care ele au ajuns încastrate în această rocă, pe Pământ nu exista încă viaţă inteligentă! Nu am mai văzut nimic de genul acesta vreodată.” Domnul Roelf Marx a scris o scrisoare în data de 12 septembrie 1984, care conţine mai multe informaţii cu privire la acele sfere.În această scrisoare el afirma: „Nu este nimic ştiinţific publicat despre sfere, dar faptele sunt următoarele: ele au fost găsite în pirofilit, în nişte mine din apropierea orăşelului Ottosdal.

Acest pirofilit [AI2Si4O10(OH)2] este un mineral secundar destul de moale, cu un indice de duritate de doar 3 pe scara Mohs şi a fost format prin sedimentare. Partea cea mai bizară este că acest strat de rocă din care au fost extrase sferele datează din Precambrian, vechimea lui fiind estimată la aproximativ 2.8 miliarde de ani!”.

Cu toate acestea, ca şi cum simpla existenţă a acestor sfere de metal nu ar fi fost suficientă, există încă şi alte proprietăţi uimitoare ale acestora, ce au captat atenţia profesorului John Hund din Pittsburgh, acum aproximativ cincisprezece ani. Într-o zi, în timp ce se juca cu unul dintre aceste obiecte pe suprafaţa plană a unei mese, domnul Hund a observat că sfera părea să fie deosebit de bine echilibrată, astfel că a decis să o testeze la Institutul California Space de la Universitatea din California, pentru a determina exact cât de bine echilibrată era ea de fapt.Rezultatele testelor au fost surprinzătoare: sfera era, de fapt, perfect şi exact echilibrată. Echilibrul sferei era, mai precis, atât de exact, încât acesta a depăşit limitele oricărui criteriu tehnologic de măsură folosit la institutele spaţiale – şi aceştia sunt oamenii care fac giroscoape pentru NASA!John Hund îl citează pe un om de ştiinţă de la NASA, care a afirmat că ei nu au o tehnologie capabilă de o echilibrare atât de bună şi că singurul mod în care probabil s-ar putea realiza aşa ceva ar fi construirea unor asemenea sfere într-un spaţiu cu gravitaţie zero. Pe de altă parte, deşi au fost găsite în acel strat de pirofilit extrem de vechi, care este mai degrabă moale ca şi consistenţă, sferele sunt foarte dure şi nu pot fi zgâriate, nici măcar cu oţel.

Concluzii:După cum am văzut din toate aceste exemple, tabloul realităţii care se prefigurează este total diferit de ceea ce eram obişnuiţi să credem. Aşa cum arăta profesorul Doug Newton: „Dacă ar fi vorba doar despre un singur obiect de acest gen, aceasta nu ar dovedi nimic. Dar este vorba despre o preponderenţă a evidenţelor.

Dacă ar fi existat doar un singur element, doar o singură urmă, doar un singur exemplu din ceea ce vă spun, aţi putea afirma ca poate este vorba despre o interpretare greşită sau poate un fals sau altceva. Dar sunt atât de multe asemenea exemple, iar noi întrezărim – ca să zic aşa – abia vârful icebergului…”Exemplele sunt atât de multe, din diferite categorii, încât aceasta conduce la anumite concluzii atât de radicale, încât desfiinţează complet istoria convenţional acceptata, ceea ce majoritatea oficialilor nu sunt dispuşi să o facă. De aceea, aceste descoperiri sunt foarte rar menţionate public şi ca urmare, cei mai mulţi dintre oameni nici măcar nu au auzit despre ele. Motivul este evident: dacă măcar unul singur dintre aceste artefacte ar fi acceptat oficial aşa cum o indică datele descoperirii sale, atunci întregul eşafodaj al teoriilor actuale s-ar dărâma.

Dincolo de toate acestea, nu putem să nu remarcăm faptul că datările tuturor acestor artefacte neobişnuite pe care le-am adus în discuţie aici sunt în perfectă concordanţă cu vechile scrieri ale unor tradiţii spirituale ale omenirii, – cum ar fi cele mayaşe, vedice, sau sumeriene -, care afirmă la unison că pe Pământ au existat mai multe cicluri de civilizaţie, care au apărut, s-au dezvoltat şi apoi au dispărut, încă de acum multe milioane de ani. Este de asemenea foarte plauzibil să luăm în considerare şi ipoteza că Pământul a fost încă din timpuri imemoriale vizitat de fiinţe extraterestre, ce posedau un foarte avansat nivel tehnologic.”https://www.dzr.org.ro/artefacte-fosile-vechi-de-sute-de-milioane-de-ani-descoperite-pe-planeta-care-au-bulversat-istoricii-arheologii-si-oamenii-de-stiinta/#

“In fascinanta carte Mistere si fenomene stranii a lui Dennis Ray este relatat un caz interesant si foarte straniu.“Un obiect metalic “fara varsta”, imposibil de obtinut tehnologic pe Pamant, dar avand proprietati extraordinare.”In anul 1983, in nordul zonei europene a fostei U.R.S.S. un simplu taran facea o incredibila descoperire: “el a cules de pe maul raului Vaska un obiect metalic foarte stralucitor – o asa-zisa “mostra” dintr-un aliaj enigmatic, necunoscut si neutilizat in practica, tehnologia sau industria mondiala – care a fost cercetat si analizat in cele mai soficticate laboratoare rusesti.

Obiectul s-a dovedit a fi un aliaj cu o compozitie foarte stranie, imposibil de realizat de stiinta moderna, care era constituit in proportie de 87% din elemente rare: ceriu, lantaniu si neodim. Aceste elemente se gasesc in proportie infima in alcatuirea scoartei terestre si cu atat mai putin se pune problema obtinerii sau combinarii lor pe cale artificiala (la nivelul tehnologiei actuale).Cu toate acestea straniul aliaj (gasit intr-un loc la fel de ciudat) este obtinut evident in mod artificial (fiind exclus un simplu “accident” sau capriciu al Naturii), dar munca de cercetare si eventuala sa obtinere ar fi devastat financiar orice buget tehnologic.

Si, ca o cireasa in varful tortului, aliajul prezinta niste adaosuri la fel de ciudate, cum ar fi thoriul si moribdenul, putin accesibile ca pret chiar si in zilele noastre. La toate acestea se mai adauga un fapt foarte straniu: oamenii de stiinta nu pot determina precis varsta acestui obiect metalic, plasand-o undeva intre 300 si 100.000 de ani.””Mai multe pe larg aici -> http://esentainfinitului.blogspot.ro/2011/06/o-descoperire-uimitoare.html

Civilizația s-a născut acolo unde trăiește astăzi poporul român, răspândindu-se apoi atât spre răsărit cât și spre apus, acum 13-15.000 de ani.” – William Schiller, arheolog american.https://www.dzr.org.ro/william-schiller-arheolog-american-civilizatia-s-a-nascut-acolo-unde-traieste-astazi-poporul-roman-raspandindu-se-apoi-atat-spre-rasarit-cat-si-spre-apus-acum-13-15-000-de-ani/

Mai multe, pe larg, aici -> https://www.dzr.org.ro/istoria-lumii-incepe-in-romania-descoperiri-arheologice-unice-pe-planeta/

“Exploratorul împreună cu echipa sa au făcut fotografii şi au cules mostre de sedimente de pe fundul Mării Negre, de la o adâncime de aproximativ 170 de metri, potrivit unui articol publicat în Washington Post. Zonele care au fost inundate aparţineau unui ţinut uscat, inundat brusc de apă sărată. Exploratorul a plasat catastrofa în urmă cu 7.500 de ani.

De ce îngheaţă Marea Neagră? Explicaţia o dau specialiştii: pentru că este una dintre cele mai slab salinizate mări de pe glob. Valorile de salinitate se încadrează între 10 – 22 la mie, faţă de 35 la mie cât are, de exemplu, Marea Mediterană. La o scară mai mică, şi în Marea Neagră se produc flux şi reflux. Diferenţa dintre înaintarea mării spre uscat şi retragerea ei este de doar 10 -11 centimetri. Fluxul şi refluxul apar datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui. La nivelul Mării Negre, mareea este la scară mică întrucât avem o mare cu o singură ieşire – prin strâmtoarea Bosfor.

Triunghiul Bermudelor din Marea Neagră În Marea Neagră se întâlnesc anomalii similare cu cele care se petrec doar în Triunghiul Bermudelor. O forţă necunoscută atrage vapoarele spre stânci, iar în zona Insulei Şerpilor marea ia foc. Comandantul de navă Valentin Stan îşi aminteşte că, atunci când trecea cu vaporul prin zona Tuzla-Caliacra, acul busolei se mişca necontrolat. „Aici aşa se întâmplă de când e lumea şi pământul. Timonierul folosea girocompasul, care nu era influenţat de perturbaţiile magnetice“, spune el. Nava de pasageri „Împăratul Traian“, construită în 1906 în şantierele din Franţa, a căzut victimă unei astfel de deviaţii magnetice şi a naufragiat pe stânci, la 12 mile de Capul Tuzla, în dreptul satului Tatlageac, în anul 1927. Glicherie Caraivan, cercetător principal la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie Marină, spune că este vorba de un câmp magnetic produs de o falie (o ruptură apărută în scoarţa Pământului, ca urmare a mişcărilor tectonice verticale, care desparte două grupuri de straturi) în zona Şabla. „La Şabla avem o falie inframoesică în structura adâncă a globului, ce trece prin partea mediană a Câmpiei Române, iar câmpul electric şi cel magnetic sunt perturbate. Navigatorii percep astfel mişcări dezordonate ale acului magnetic“, arată cercetătorul.

Oraşele subacvatice La fel de importante sunt şi urmele vechilor cetăţi Tomis, Histria, Callatis şi Argamum, cândva înfloritoare la Pontul Euxin. „Avem indicii sigure că în Marea Neagră sunt situri ale unor corăbii greceşti şi din perioada epocii romane, fapt ce reprezintă o continuitate a civilizaţiilor în această parte a lumii. Cele mai vechi datează din secolul III înainte de Hristos şi merg până în epoca romano – bizantină, din secolele III – IV după Hristos. Noi putem spune că tot platoul continental al Mării Negre (care se întinde în larg până la 100 kilometri în zona Deltei Dunării şi până la 60 de kilometri în sud) este sit arheologic “, dezvăluie cercetătorul Constantin Chera, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Marea Neagră, lac dulce El crede că cele mai vechi urme sunt din urmă cu 7.000 de ani, când Marea neagră era lac cu apă dulce. Asta se întâmpla în epoca neolitică. Spre deosebire de alte mări şi oceane, pe fundul Mării Negre există doar hidrogen sulfurat, un mediu care conservă mai bine lemnul. Apoi corăbiile scufundate la adâncimi mai mari sunt mai bine conservate şi datorită faptului că valurile nu ajung cu forţa lor distrugătoare.

Citeste mai mult: adev.ro/nczchm

Articolul scris de corespondentul din Viena al publicaţiei londoneze The Times începea cu o relatare despre situaţia politică agitată din anul 1867, la scurt timp după instalarea la conducerea ţării a principelui Carol I de Hohenzoller. A fost ocazia cu care The Times făcea o incursiune în istoria românilor, pentru a dezvălui marile idealuri (grand idees) ale acestui popor, aşa cum erau văzute la acea vreme. „Românii au mai mult respect pentru idealurile lor măreţe decât alte popoare. Au două idei măreţe pe care le îmbrăţişează fără a le fi teamă că una intră în contradicţie cu cealaltă”, scriau jurnaliştii de la The Times. Urmaşii dacilor şi ai romanilor Prima este inofensivă, relata The Times. „Ca în majoritatea fostelor provincii, în care au înfiinţat colonii, romanii au lăsat în urmă un fel de dialect latin altoit cu limbajul indigen al Daciei, care s-a conservat în Valachia modernă. Istoria ne spune într-adevăr că aceste colonii ale romanilor au fost retrase după ce Traian a intrat în Moesia. Dar cui îi pasă de istorie când are idealuri măreţe. Astfel, valahii sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii. Au renunţat la numele de valahi şi l-au adoptat pe cel de români. Şi-au schimbat, de asemenea, vechiul lor alfabet cu cel latin şi au încercat eliminarea pe cât de mult posibil a tuturor elementelor străine din limbajul lor, pe care le înlocuiesc cu expresii latine. Deşi nu au revendicat încă Imperiul Roman cu forţa înaintaşilor lor, această idee sau iluzie nu este dăunătoare, ci produce un lucru bun în aducerea lor mai aproape de Vest”, informa The Times, în 1867.

Autorul articolului adăuga că Unirea celor două principate române, din 1859, era considerată de români un prim pas în direcţia unui Imperiu Daco – Roman.

În anul 1929, mai multe ziare din Statele Unite ale Americii publicau ştirea că autorităţile din Hunedoara au ridicat o statuie unui cerşetor. Motivul gestului ieşit din comun a fost faptul că hunedoreanul Hahoi Nandras, un boier devenit cerşetor, refuzase să îşi vândă votul maghiarilor la un referendum. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ „Acesta este Petru Groza!” Cum l-au caracterizat jurnaliştii americani…În perioada interbelică, oraşul Hunedoara a ajuns cunoscut în ziarele din Statele Unite ale Americii în urma unei întâmplări petrecute în anul 1929. „Acest oraş a ridicat o statuie unui cerşetor deoarece „pentru onoarea familiei” el a refuzat să îşi vândă votul când de acesta depindea menţinerea legislaţiei Ungariei sau adoptarea celei a naţionalităţii române”, scriau mai multe publicaţii din SUA, preluând o ştire furnizată de Associated Press (AP). Povestea cerşetorului Hahoi Nandras era prezentată pe scurt în presa americană a acelor vremuri.

Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ FOTO VIDEO Peisajul postapocaliptic al Hunedoarei: ce a rămas din comb… FOTO Povestea unor tragedii ascunse: cum mureau siderurgiştii pe şanti… Cum arăta industria din Hunedoara în 1966, când imaginea uzinelor a fo…   Uzinele de fier din Hunedoara au fost pentru Imperiul Austro-Ungar drept una din realizările industriale importante ale secolului al nouăsprezecelea. Se aflau în patrimoniul Fiscului Austro-Ungar şi concurau cu celelalte mari exploatări siderurgice din imperiu. „Zona Hunedoarei, în care funcţionau uzinele şi exploatările de fier şi uzina de fontă de la Călan, devenise un obiectiv strategic pentru imperiul austro-ungar”, afirmă istoricul dr. Dorin Petresc. Imaginile vor fi expuse la castel .Una dintre dovezi este un album vechi de fotografii, descoperit recent in arhivele Castelului Corvinilor.https://www.dzr.org.ro/chakrele-romaniei-romania-este-singura-tara-de-pe-planeta-cu-sapte-chakre/lor. Imaginile înfăţişează activitatea din Uzinele de fier, din siderurgia şi mineritul din zona Hunedoarei.Citeste mai mult: adev.ro/n0j8te

Citeste mai mult: adev.ro/nit06y, Citeste mai mult: adev.ro/niycet

https://www.dzr.org.ro/o-ipoteza-suprinzatoare-romanii-locuiau-pe-teritoriul-actual-al-ungariei-inainte-de-venirea-maghiarilor-dovezile-istoricilor-romani/

“Exista zone in Romania unde, inexplicabil pentru omul de rand, turistii simt o stare de bine, liniste si echilibru, unde plantele cresc miraculos si clima este echilibrata.Sunt locuri cu o incarcatura energetica extraordinara, locuri in care pamantul “pulseaza”. Cercetatorii le-au studiat ani la rand si au scris tratate peste tratate, ajungand la concluzia ca Romania beneficiaza de unul dintre cele mai puternice scuturi energetice de pe planeta. Stramosii nostri cunosteau toate punctele energetice de mare putere ale Romaniei si le insemnasera cu megaliti si altare ciclopice, dedicandu-le zeilor primordiali.

Harta energetica a Romaniei.

puncte-energeticeHARTARoEuGreece

Cum se formeaza energiile !Din punct de vedere bioenergetic, Pamantul este o formatiune cu linii geoenergetice care se intretaie, se leaga in noduri si se modifica sub influenta proceselor geofizice si cosmice. Aceste linii de putere ating forta maxima in anumite zone, care emit radiatii numite “curenti de inteligenta”.

Locurile in care “biocurentii inteligenti” ai Terrei se intalnesc cu emisiile energetice cosmice de aceeasi valoare sunt considerate puncte privilegiate sau “puncte de dragoste” si sunt marcate, in general, de megaliti.
Deloc intamplator, in acele zone a existat ocultata civilizatie a uriasilor si, mai tarziu, au aparut nucleele civilizatiei oamenilor, care au construit temple, schituri, biserici, manastiri, aparand aceste locuri divine. Asa cum constatase regretatul bioenergoterapeut Dan Seracu, deasupra Romaniei se intinde una dintre cele mai puternice “umbrele” protectoare de pe intreaga planeta.

Triunghiul divin Omu – Babele – Sfinxul ! In Romania, cel mai cunoscut triunghi energetic este Omu – Babele – Sfinxul, de o putere incalculabila. In jurul acestuia apar, la anumite intervale, conuri de lumina alb-laptoasa, care se rotesc ca un vortex de nori, amplificand perceptia extrasenzoriala.Tot atunci se inregistreaza semnale radio venite dinspre interiorul muntelui. Un alt loc geoenergetic este Polovragi, Targu Jiu, cu a sa “pestera fara capat”, unde se crede ca Zamolxis ii invata pe vraci tehnici de tamaduire a sufletului si trupului (poli-vraci).

Bioenergoterapeutii de azi spun ca Polovragiul este cea mai buna zona pentru tonifierea generala a organismului. Sarmizegetusa era un adevarat panteon al cunoasterii spirituale. Acolo, pe un platou aproape inaccesibil, imprejmuit pe trei parti de prapastii adanci, se afla un altar megalitic pe care sunt inscriptii intr-o limba nedescifrata.

Pentru bioenergoterapeuti, Sarmizegetusa este o zona ce activeaza creativitatea si aptitudinile pentru educatie(…)

Panteonul de la Cascioarele !Cercetatorul Gheorghe Serbana indica o alta zona a “uriesilor”, Panteonul de la Cascioarele, o vatra primara a civilizatiei. “La Cascioarele a inceput Istoria, care se trage de la Istru!”, spune Gheorghe Serbana. “Aici a existat o minunata civilizatie a zeilor tatani ai omenirii. Aici au fost gasite necropole de uriesi si pietre cu inscriptii ciudate, cu linii ce parca delimiteaza zone numai de stravechi stiute.

Cu aparatura moderna se poate constata o zona geoenergetica deosebita si o acustica nemaipomenita. Cine doarme noaptea aici, in zona Panteonului de la Cascioarele, aude clar si Soaptele oamenilor de pe malul celalalt al Baltii Izvorului Catalui.”[1]

Muntii Retezat, respectiv Masivul Godeanu (varful Gugu), reprezinta un alt punct energetic, fiind amintit chiar in scrierile tibetane, ale lui Guru Rimpoche Padmansambava. Apoi avem Masivul Ceahlau, cu varful Toaca, unde se proiecteaza anual, la inceputul lunii August, holograma unei piramide perfect regulate, asta fiind un semnal ca se afla un tezaur informational in interiorul muntelui, asa cum s-a descoperit si in Masivul Bucegi, in August 2003 de catre americani.(…)

Am aflat, de asemenea, despre existenţa strict secretă a unui pergament foarte valoros, în marea bibliotecă de la Vatican, care expune aceeaşi problemă în legătură cu te¬ritoriul României, situaţie aproape de neconceput pentru mentalitatea şi orgoliul marilor state şi puteri ale lumii.

Există, de asemenea, în arhiva secretă a Muzeului de Istorie din Viena, un document foarte vechi care expune trecutul istoric extrem de îndepărtat şi totodată fabulos al civilizaţiei care a existat în acele timpuri pe teritoriul României.

(…)de asemenea o barieră energetică ce nu a putut fi străpunsă, dar a cărei natură era identică cu aceea a scutului energetic semisferic care înconjura marea sală de aici, din Munţii Bucegi?Am încuviinţat, înclinând din cap. Descoperirea americanilor nu fusese făcută deloc întâmplător, ci a urmat anumite indicaţii oferite de acelaşi satelit de spionaj militar care revelase şi datele pentru harta aproximativă a structurii din interiorul munţilor Bucegi.(…)scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsând cu o mare frecvenţă. Informaţia uluitoare era aceea că în faţa lui apăruse o hologramă a planetei care prezenta secvenţial şi progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est a acestuia, apoi teritoriul României, apoi Munţii Bucegi şi în sfârşit localizarea structurii din inte¬riorul lor, arătând coridorul Marii Galerii şi scutul energetic semisferic care pulsa cu putere.

Era evident că cele două scuturi energetice semisferice se aflau într-o directă dar misterioasă legătură, astfel încât activarea unuia a dus Ia activarea şi a celuilalt. Cine ştie, poate există chiar o reţea de astfel de structuri subpământene în întreaga lume(…)

Sala Proiectiilor din Muntii Bucegi„Există deja numeroase semnale şi dovezi că o „otravă” ascunsă tinde să macine tot mai mult şi mai repede conştiinţa şi sufle¬tul neamului românesc. De altfel, aceeaşi părere este susţinută de numeroase alte persoane cu funcţii înalte în aparatul administrativ, economic, religios şi cultural al ţării.Am putut să mă conving şi să văd personal o parte din ceea ce, în prezent, este considerat cel mai mare secret de stat în România şi, datorită naturii legăturilor şi întrevederilor care au fost realizate cu reprezentanţii de frunte ai principalei puteri statale a lumii, poate chiar cel mai teribil secret de pe planetă(…)la capătul coridorului, care cotea din nou brusc, de această dată spre stânga şi doar pentru circa patru metri. Spectacolul care ni se înfăţişa ochilor era cu adevărat grandios. Cupola gigan¬tică pe care o forma scutul energetic avea o culoare splen¬didă de albastru irizant, fiind străbătută continuu de flash-uri intense alb-strălucitoare.

Sala Proiecţiilor nu era izolată de exterior printr-o poartă, ca şi în cazul marii galerii, totuşi nu se putea vedea nimic în interiorul ei prin scutul energetic. Coridorul se termina brusc într-o sală imensă, scobită în roca muntelui ca o semisferă. De la pragul coridorului până la scutul energetic nu erau mai mult de şapte-opt metri, în acel interval, de o parte şi de alta a coridorului erau aliniate patru vehicule electrice.

Cupola pe care o realiza scutul ener¬getic era inclusă în cavitatea semisferică din munte, dar am observat că zona din spate făcea front comun cu peretele din rocă. Am apreciat că diferenţa de nivel între cupola scutului şi tavanul sălii era de aproximativ zece metri. Lumina feerică pe care o emana scutul energetic se reflecta în minunate(…)

Apoi a fost forat hangarul imens în munte, pe care l-au amenajat corespunzător. Prin protocolul înţelegerii s-au instituit cele mai stricte măsuri de securitate, protecţie şi supraveghere, care urmează să fie dezvoltate şi în zilele următoare.”

“sclipiri şi umbre pe pereţii stâncoşi ai muntelui. Frumuseţea şi grandoarea acelui tablou era parcă nepământeană şi îmi înfiora inima de emoţie şi încântare.”— Cum ai reuşit să pătrunzi înăuntru? l-am întrebat pe Cezar, profund tulburat de intensitatea trăirii pe care mi-o provoca acea privelişte.”— Să ştii că este mult mai simplu decât te-ai putea aştepta. Probabil că cei care au proiectat întregul ansamblu au considerat primul baraj o adevărată „piatră de încercare” pentru eventualii pretendenţi, apreciind că el era suficient pentru securitatea întregii structuri. Trebuie să recunosc că au avut dreptate: nimic nu poate trece de primul baraj energetic dacă nu este o conştiinţă superioară, profund benefică. Chiar şi în cazul unei deflagraţii atomice ansamblul este foarte bine protejat de munte; poate tocmai de aceea Marea Galerie începe brusc, mult în interiorul acestuia. Nu-mi dau seama, însă, cum au reuşit să realizeze tehnologic întreaga lucrare la linia de demarcaţie dintre Marea Galerie şi aula gigantică din interiorul muntelui, care adăpostea scutul energetic semisferic, îl ascultam pe Cezar în timp ce priveam fascinat la sclipirile nepământene de pe suprafaţa albastră a semisferei.”

“ar fi fost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă pentru a efectua studii şi cercetări şi s-ar fi mobilizat toate resursele pentru rezolvarea numeroaselor enigme cu care ne con¬fruntăm acum. însă cel mai important aspect 1-ar fi con¬stituit dezvăluirile cu privire la trecutul extrem de înde¬părtat al omenirii şi la istoria reală care a fost aproape complet contrafăcută, în plus, mai existau unele elemente foarte delicate, pe care nu ţi le voi putea dezvălui decât parţial.

Vaticanul fusese deja înştiinţat de ameri¬cani, fiind considerat de aceştia un posibil aliat pentru a bloca dezvăluirile, în mod straniu, deşi prezentarea aces¬tor aspecte către lumea întreagă ar fi redus considerabil puterea Vaticanului şi influenţa lui asupra credincioşilor creştini, Papa nu a luat totuşi o poziţie fermă împotrivă, ci a îndemnat la buna cumpănire a aspectelor pro şi contra înaintea prezentării declaraţiei.El a transmis chiar că va pune la dispoziţia statului român anumite documente străvechi din Arhiva Secretă a conducerii papale, care sunt de o mare importanţă pentru România şi sprijină dovezile descoperirii din munţi.
În sfârşit, după aproape douăzeci şi patru de ore de discuţii şi deliberări, s-a ajuns la un acord final de colaborare româno-americană, în nişte termeni precişi care echilibrau interesele ambelor ţări.

Nu îţi pot dezvălui aceşti termeni, dar ştiu că poziţia statului român a fost aceea de amânare a dezvăluirilor sau de prezentare a lor în mod gradat omenirii, în viitor.

A doua zi, după ce apele se mai liniştiseră, în baza înţelegerii de colaborare dintre cele două ţări a sosit cu maximă promptitudine o echipă de comando american cu toată logistica necesară, pe care ai văzut-o deja în interiorul bazei.”

Mai multe pe larg aici -> https://www.dzr.org.ro/sala-proiectiilor-din-muntii-bucegi.

https://www.dzr.org.ro/biblioteca-cu-carti-de-metal-din-tunelurile-subterane-din-ecuador-acolo-se-afla-ascunsa-istoria-omenirii/

https://www.dzr.org.ro/alchimia-elixirul-vietii/

Oare care va fi noua evolutie?

De la literatura…la istorie, arta, cultura…la zi! Arheologie in Ginta,Vintere, Tinca Bihor


Hieroglife in greaca asteapta sa fie descifrate…de asemenea conservarea si restaurarea ar necesita studii stiintifice, arhitectura si arta gravurii pentru a impiedica distrugerea si deteriorarea ac…

Source: De la literatura…la istorie, arta, cultura…la zi! Arheologie in Ginta,Vintere, Tinca Bihor